DECODIFICAREA MINTII LA MIND ARCHITECT

DECODIFICAREA MINTII LA MIND ARCHITECT

Am descoperit de cateva luni un podcast fascinant despre cum functioneaza mintea umana.

Veti afla lucruri interesante cat si multe ponturi practice cu exemple din viata cotidiana, care ne vor ajuta sa comunicam si relationa mai bine.

De la metafora calaret si elefant din mintea noastra care fac un dans al controlului decizional pana la expuneri cu date concrete despre studii stiintifice care vin sa valideze ideile prezentate in diverse carti de psihologie.

Totul sub forma unui dialog captivant intre Paul Olteanu si invitatii sai.

MIND ARCHITECT – LINK PODCAST – https://mindarchitect.ro/

Eu va recomand sa incepeti cu primul episod din primul sezon, fiindca notiunile din primele episoade au legatura cu cele ulterioare si este mai util sa urmariti informatia cap-coada.

MIND ARCHITECT – LINK PODCAST – sezonul 1 – https://mindarchitect.ro/sezonul-1/

Paul Olteanu a creat o colectie cat mai completa si coeerenta despre conceptele din neurostiinte pentru a forma o imagine de ansamblu asupra modului de functionare a mintii umane.

Materialele sunt in format audio si au multe exemple concrete din viata cotidiana, fiind un podcast usor de ascultat si asimilat.

Aduce multa valoare oricarui om interesat de autocunoastere si de a intelege emotiile si comportamentul uman.

Este cat se poate de util in relationarea noastra de zi cu zi fiindca ne ajuta sa avem o comunicare mai eficienta si mai putin conflictuala.

Va invit sa ascultati si sa va luati plus valoare din aceste materiale iar apoi puteti trece prin analiza proprie si poate veniti cu idei si completari, comentarii interesante pentru a dezvolta comunitatea impreuna.

MIND ARCHITECT – LINK PODCAST – sezonul 1 – https://mindarchitect.ro/sezonul-1/

PAREREA PROPRIE DESPRE IMAGINEA DE ANSAMBLU A COMPORTAMENTULUI UMAN

Am facut facultatea de biologie si desi nu am profesat in domeniu mi-am pastrat constant interesul si studiul asupra biologiei umane urmarind multe documentare si citind carti/articole pe aceasta tema – de la genetica pana la psihologie.

Am trecut prin mintea mea analitica toate conceptele prezentate de catre Paul Olteanu in podcast si le-am compilat apoi cu toate cunostintele pe care le detin in acest moment.

CONCLUZII PERSONALE:

1.RATIUNEA SI EMOTIILE NU SUNT SEPARATE IN CREIERUL NOSTRU

Desi anumite zone din creier se ocupa preponderent cu anumite functii, aceste zone nu sunt deconectate de la restul creierului atunci cand sunt activate.

Prin urmare exista reverberatii ale emotiilor in neocortex tot timpul, chiar unele emotii mai sofisticate precum empatia se desfasoara preponderent in neocortex si nu in sistemul limbic.

Consider ca emotiile sunt ratiunea vietii umane si exista o ratiune a emotiilor.

Tocmai de aceea se spune ca toate actiunile noastre sunt emotionale pentru ca nu pot fi altfel, nu exista o alta motivatie de actiune la nivelul creierului nostru.

Chiar si rezolvarea unei probleme de matematica angreneaza o emotie care mobileaza resursele cognitive necesare pentru rezolvarea acestei probleme abstracte.

Insa in acelasi timp orice emotie are o buna componenta rationala, fie ca este mai mult sau mai putin constientizata si inteleasa pe deplin.

Adica orice emotie are o logica, o explicatie, doar ca uneori este una mult prea simplista cum ar fi „nu-mi place” fara sa fie completata si de explicatia mai extinsa de tipul „de ce nu imi place”.

Simplul fapt ca putem folosi limbajul care este o notiune abstracta pentru a numi si/sau descrie o emotie este un semn ca ratiunea si neocortexul sunt prezente in procesul emotional.

2.NEOCORTEXUL ESTE INCA IN „BETA TESTING”

Fiind zona cea mai nou achizionata din punct de vedere evolutiv inca jonglam cu folosirea acesteia si nu ne iese mereu asa cum trebuie.

Tocmai de aceea dam chix de asa multe ori, gresim si regretam ulterior sau nici macar nu invatam din greseli.

Iar ratiunea emotiilor noastre este una simplista deoarece procesarea si analiza complexa a fiecarui gest al comportamentului nostru depaseste capacitatea fizica de procesare a neocortexului, cel putin momentan.

Deci tot ce putem face este sa scoatem maximum din cat ne permite fiziologia creierului si sa ne folosim logica, ratiunea sau cum vreti sa o numiti atat cat este posibil.

3.NECESITATEA CORELARII MULTIDISCIPLINARE – ANALIZA HARDWARE SI SOFTARE CONCOMITENT

Tehnica imagistica folosita in neurobiologie devine cu adevarat relevanta atunci cand este folosita impreuna cu informatia din psihologie si cea de analize de sange.

Altfel e ca si cum ne-am uita la ce zone din calculator circula curent electric dar fara sa intelegem programul de operare sau ce alte softuri ruleaza in acel moment.

Adica analizam hardware prin imagistica si analiza de sange insa doar prin limbaj cu informatii relevante din psihologie putem intelege mai bine softul care ruleaza in capul acelui om supus unui test cognitiv sau emotional in timp ce i se face un RMN.

Din pacate nu prea am observat multe analize logice din zona psihologica care sa confere explicatii cat mai coerente si comprehensive ale unor observatii si masuratori venite din zona  neurofiziologica care prezinta functionarea creierului uman.

4.COERENTA IMAGINII DE ANSAMBLU ESTE INCA O PROBLEMA

Atunci cand se fac diverse studii si teste se analizeaza mici bucati scoase din context si chiar daca par logice luate separat atunci cand se introduc in marea ecuatie de a intelege creierul si comportamentul uman in intreaga sa complexitate apar deficiente de corelatie sau chiar contradictii puternice care nu pot sustine o imagine continua si fluida de ansamblu.

CONFUZIA PLACERII CU FERICIREA

De exemplu fericirea este confundata cu placerea in buna parte din literatura psihologica desi neurobiologic aceste emotii sunt sustinute preponderent de 2 hormoni diferiti, placerea are o legatura puternica cu dopamina iar fericirea are puternica legatura cu serotonina iar actiunea celor 2 hormoni pare a fi destul de antagonica conform ultimelor studii neurochimice.

Confuzia apare si din cauza faptului ca multe activitati produc atat dopamina cat si serotonina iar pentru neocortex este foarte dificil sa aprecieze cata placere sau cata fericire a adus in parte fiecare activitate.

Realitatea demonstreaza insa ca oamenii depresivi au mare deficit de serotonina iar un nivel mult prea crescut de dopamina nu aduce fericirea ci duce la dependenta si nefericire – de la mancat emotional pana la consumul de droguri sau activitati placute facute in exces cum este si workoholismul sau dependenta de internet si smartphone.

Este periculos sa spunem ca dopamina este un hormon al fericirii fiindca in cautarea fericirii oamenii vor dezvolta de fapt dependenta si desensibiliare la dopamina, obtinute prin diverse activitati placute facute in exces sau chiar consum de droguri iar aceste dezechilibre vor  perturba functionarea optima a creierului provocand nefericire spre o stare depresiva si chiar boli fizice.

Placerea este o stare intensa de bine, de satisfactie, pe cand fericirea este o stare generala de bine si relaxare, implinire si impacare, un fel de zen cum mai spun unii.

Este evident ca o stare de fericire nu poate fi obtinuta doar din shot-uri de placere, aceste supradoze de placere nu vor mai lasa loc si pentru a simti fericirea.

Placerile uzuale disponibile fiziologic sunt obtinute din mancat si orgasm sexual insa fericirea asociata acestor activitati nu vine din gustul placut al mancarii sau intensitatea orgasmului ci din conexiunea obtinuta cu persoanele cu care faci acele activitati caracterizata prin sentimentele de atasament, empatie si siguranta asociate unei asemenea apropieri cum ar fi o masa luata impreuna sau o noapte petrecuta impreuna.

Alte moduri de a obtine fericirea sunt introspectia/meditatia, plimbarile (in special cele prin natura), sportul, rasul si socializarea. Adica activitati care relaxeaza si care confera o stare de bine de tip zen nu o stare de bine de tip wow.

In schimb placerea se obtine din activitati precum scrolling pe telefon pana la jocuri pe calculator, filme, muzica, etc sau din consumul a diverse produse precum alcool, dulciuri, cafea, etc.

Astfel traim intr-o societate extrem de hedonica care are cultul placerii obtinute rapid prin nenumarate moduri si in acelasi timp suntem cea mai depresiva generatie a umanitatii cu toate ca nu mai sunt atatea razboaie, violente, foamete, boli si efecte negative ale calamitatilor naturale ca in trecut.

Oare de ce? Care e legatura dintre cele 2 aspecte?

O parte din raspunsuri le puteti gasi si in prezentarea dr. Robert Lustig care discuta detaliat despre confuzia si distinctia dintre placere si fericire.

The Hacking of the American Mind with Dr. Robert Lustig

Mai multe detalii despre miturile fericirii poti descoperi in prezentarea de aici:

Dan Gilbert: Happiness: What Your Mother Didn’t Tell You

UNDE DAI SI UNDE CRAPA!

Mare atentie cand un studiu ne recomanda o activitate benefica pentru a dezvolta sau corecta o problema psihologica fiindca aceasta poate influenta negativ alte functii.

De exemplu fortarea prea mare spre growth mindset si cresterea apetentei la risc si schimbari bruste ne poate creste nivelul de stres peste nivelul optim denumit eustres si ne baga in anxietate si/sau burnout.

Cam aceeasi problema se regaseste si in medicina, un medicament iti corecteaza o disfunctie dar iti da peste alte functii care functionau corect.

5.CORELATII INTERESANTE – TEORII PERSONALE COMPREHENSIVE

5.1.Stima de sine scazuta va genera o sensibilitate extrema la apasarea negativa a butonul SCARF legat de statut.

O critica adusa unei persoane cu stima de sine scazuta va fi primita deseori cu multa agresivitate si va fi perceputa ca un atac la propria siguranta.

Cine are incredere in sine va primi cu bratele deschise aproape orice critica, cu exceptia celor care nu au nimic constructiv si contin doar jigniri lipsite de argumente.

Realitatea demonstreaza insa ca majoritatea oamenilor au mari problemele de incredere in sine si de aceea mai toate cartile de persuasiune si studiile de psihologie bun accent pe faptul ca in general nu e indicat sa critici oamenii fiindca risti sa pierzi vanzarea sau negocierea optima a unei relatii conflictuale.

Expresii populare de genul „clientul are intotdeauna dreptate” sau „vrei sa ai o relatie sau vrei sa ai dreptate?” au la baza aceasta realitate statistica trista.

Lipsa increderii in sine vine la pachet si cu anumite deficiente morfofunctionale la nivel neuronal care nu permit astfel o neuroplasticitate marita care sa creeze astfel posibilitatea usoara de invatare continua si de gandire de tip open-minded sau cum mai este denumita growth mindset.

5.2.Filtrele mentale murdare bazate pe prejudecati distorsioneaza puternic perceptia realitatii, in schimb filtrele mentale curate bazate pe rationamente cat mai coerente si argumentate aduc avantajul unei procesari mai rapide si corecte a informatiilor din mediu.

Daca gandirea noastra este un amalgam de prejudecati si preconceptii atunci vom avea niste filtre murdare si vom reactiona gresit iar si iar si nici nu vom realiza asta.

Insa daca folosim filtre curate atunci vom putea lua deciziile optime mult mai rapid si eficient fiindca creierul este bombardat zilnic cu informatii senzoriale si nu le poate percepe pe toate asa ca trebuie sa le simplifice in procesul de perceptie.

Performanta noastra in filtrare tine atat de capacitatea generala a creierului si a neocoxtexului de a integra cat mai multe informatii la un moment dat pentru a emite o judecata cat mai aproape de realitate, cat si de antrenarea acestuia in acest demers cat mai des.

Daca avem un potential intelectual nativ (putem invata usor si rapid noi lucruri, de la rezolvarea unor probleme abstracte pana la o mai buna persuasiune si empatie) dar nu ne expunem la noi idei revolutionare si analize outside the box atunci vom ramane captivi in niste automatisme defecte desi hardware avem un foarte bun potential.

In cazul nefericit in care genetic si fiziologic neuroplasticitatea sufera atunci chiar daca ne expunem la noi idei mai complexe si mai provocatoare tot nu vom putea sa prindem momentul evrika sau A-HA fiindca efectiv informatia este prea complexa pentru a se prinde si procesa complet in sinapsele neuronilor.

THINK OUTSIDE THE BOX