Minimalism si esentialism

MINIMALISMUL: CALATORIE, NU DESTINATIE

reiter-3373451_1280

Acesta este un articol de tip guest-post care apartine unei cititoare a acestui blog, Lavinia B.

„Minimalismul a intrat in viata mea in anul 2016 si de atunci nu l-am mai putut opri. Nu ca as fi dorit.

Provin dintr-o familie in care lucrurile se acumuleaza si se pastreaza pe principiul „nu se stie cand o sa avem nevoie”. Probabil ca multi dintre voi intelegeti perfect la ce ma refer.

Viata insa mi-a dat sansa sa imi doresc sa schimb asta. Fiind consemnata o perioada la domiciliu am avut foarte mult timp sa navighez pe internet. Asa am descoperit cateva filme pe YouTube despre eliminarea obiectelor inutile din viata noastra si beneficiile pe care le putem obtine.

Primul lucru de care cu greu m-am despartit a fost o sticluta goala de parfum pe care o pastram pentru un proiect de handmade. Avem sticluta de vreo 3 ani. Nu, nu o folosisem „inca” pentru respectivul proiect. Era momentul sa plece din viata mea. Imi amintesc foarte clar acel moment pentru ca atunci mi s-a schimbat pentru totdeauna modul in care privesc obiectele din jur.

Zilnic am continuat sa deschid sertare, dulapuri si sa strang deja in pungi lucruri inutile, lucruri stricate, cadouri primite care nu mi-au placut si nu le-am folosit niciodata.

O parte au fost donate sau vandute, restul au fost aruncate. In primele luni nu reuseam sa vad nicio diferenta desi constant eliminam pungi/saci intregi de diverse lucruri. Nu pot sa imi explic unde incapeau toate acele lucruri dar, dupa un timp mai lung, evolutia se vedea clar. Aveam rafturi si sertare goale ajungand astfel si la eliminarea unor piese de mobilier care devenisera inutile.

Toate acestea au fost insa doar inceputul calatoriei mele spre minimalism. Cand incepi sa elimini lucruri fizice inutile din viata ta, creierul se elibereaza si poate procesa mai mult. Acele lucruri necesitau spatiu dar si timp pretios. Am inceput sa analizez si alte aspecte ale vietii mele.

Cati bani au fost risipiti pe acele obiecte? Ce as fi putut face in schimb cu ei?

Cat timp am investit stergand praful si mutandu-le dintr-o parte in alta in incercarea de a face mai mult spatiu?

De ce mi-am dorit acele lucruri si de ce le-am pastrat atat de mult timp daca nu imi erau utile?

Si mai ales: ce as fi putut sa fac in timpul liber pe care l-as fi avut?

Niciodata nu este prea tarziu pentru o schimbare radicala. Am pornit de la o sticluta de parfum goala si am ajuns sa imi analizez obiceiurile de cumparare, modul in care imi gestionez timpul liber, relatiile, resursele in general.

In orice facem avem un timp limitat. Cum alegem sa il folosim? Peste niste ani oare vom avea regrete ca nu am deschis ochii la timp? Ce am fi putut face mai bine?

Sa fii minimalist este o calatorie permanenta, mai intai exterioara apoi, inevitabil, interioara.

Nu este identica pentru doua persoane. Nu cred in retete. Fiecare trebuie sa isi gaseasca echilibrul intre prea mult si suficient. Nu poti forta minimalismul in viata nimanui dar cred in puterea exemplului. Cei din jurul meu, atat acasa cat si la munca, au inceput sa isi analizeze propriile obiecte si obiceiuri. Sa iti doresti schimbarea este un prim pas dar unul important.”

Lavinia B.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.