PRINCIPALUL FACTOR DE STRES ESTE INTERACTIUNEA UMANA FORTATA

PRINCIPALUL FACTOR DE STRES ESTE INTERACTIUNEA UMANA FORTATA

Interactiunea umana fortata reprezinta principalul factor de stres si implicit de conflicte intre oameni.

Principalele medii unde apare acest tip de interactiune sunt familia/relatia de cuplu, scoala, locul de munca si traficul rutier.

FAMILIA – nu ne putem alege parintii si nu ne putem alege copiii (cu exceptia cazurilor de adoptie) iar acest lucru duce deseori la nepotriviri ireconciliabile de comportament, valori si interese.

Majoritatea copiilor raman cu traume din copilarie care sunt cauzate de lipsa de pregatire pedagogica a parintilor. Mai simplu spus, prea putini parinti sunt pregatiti si sunt potriviti cu adevarat sa fie parinti iar acest lucru lasa urme adanci in dezvoltarea emotionala si chiar fizica a copilului.

Copilul este nevoit sa stea si sa interactioneze cu parintii pentru ca nu are incotro, inca nu este capabil sa se ingrijeasca singur si aceasta este o interactiune fortata pentru ca nu are de ales, nu poate sa aleaga alti parinti.

Interactiunea fortata in familie se refera si la situatia inversa: un parinte nu isi poate alege ce tip de copil sa aiba iar daca nu-i convine de acesta nu poate sa isi aleaga altul, va ramane cu el pe viata, fie ca-i place sau nu. Astfel meseria de parinte va deveni o viata plina de stres si de nemultumiri aruncate la adresa copilului.

Fiecare copil este unic si mosteneste un mix nou de temperament sau personalitate care nu este intotdeauna pe placul parintilor iar acestia incearca din rasputeri sa-l creasca si sa-l educe dupa bunul lor plac iar asta duce din nou la interactiune umana fortata si conflicte care in cele din urma se finalizeaza cu prapastia dintre generatii.

Pentru a evita atatea drame care se deruleaza zilnic si tin de generatii atunci ideea de parenting (pregatire profesionala pentru meseria de parinte) si childfree (o viata fericita traita fara sa ai copii) ar trebui mult mai bine promovate si explicate.

Cine vrea sa fie parinte sa o faca cat mai profesionist iar cine nu e pregatit si nu isi doreste neaparat sa fie parinte sa nu o faca si sa inteleaga ca poti trai fericit/-a si fara sa ai copii, adica sa fii childfree.

RELATIA DE CUPLU – teoretic aici putem alege si nu suntem atat de fortati sa ramanem intr-o relatie conflictuala dar totusi majoritatea aleg sa o faca. De ce? Pentru sex, pentru statut social si pentru ca apar copiii care complica relatia de cuplu.

Chiar daca cei doi parteneri nu se potrivesc  ca scara de valori si interese, temperament sau personalitate, aleg chiar sa locuiasca impreuna cand de fapt singurul lucru care ii uneste este nevoia de sex si de a nu fi singuri (in afara unei relatii de cuplu).

Este o greseala grava care duce inevitabil la o stare conflictuala generatoare de stres, daca tot ce aveau in comun era sexul si nevoia de a se afisa in doi prin poze sau de revelion, atunci trebuiau sa se rezume strict la asta.

In plus mai este o dogma sociala foarte eronata cum ca in cuplu totul trebuie facut in doi si cum nu exista doi oameni identici 100%, atunci inevitabil vor fi lucruri care nu sunt deloc potrivite sa fie facute impreuna de catre partenerii de cuplu.

Tocmai de aceea este cel mai sanatos ca fiecare partener sa aibe viata sa, care este separata de viata de cuplu.

Nevoia de intimitate si libertate personala este stirbita total cand nici macar nu mai poti avea propria camera intr-o relatie de cuplu. Poate ea vrea sa se uite la o emisiune de gatit iar el la un meci de fotbal, daca fiecare are camera lui, fiecare e liber sa aleaga pasiunea sa. Intr-o alta seara puteti alege un film care va place la amandoi si atunci il vedeti impreuna la ea sau la el in camera.

Daca nu ai camera proprie in cuplu ci un dormitor matrimonial nu mai poti dormi cum trebuie pentru ca nu ambii parteneri de cuplu au acelasi program de somn sau de lucru.

In plus, ganditi-va cat de incitant este sa spui seara: unde vrei, la tine sau la mine in camera? Sau puteti chiar trai in locuinte diferite si sa fiti vecini, va bucurati de timp de calitate petrecut impreuna dar aveti parte si de intimitate si libertate personala.

Banii – mare motiv de cearta in cuplu sau in familie sunt banii si asta pentru ca banii in general sunt la comun intr-un cuplu sau familie.

Chiar actul casatoriei te deposedeaza de libertatea si independenta financiara pentru care ai luptat o viata intreaga si stiti cum se spune „bani mei si banii tai devin banii nostri” sau mai la misto „banii lui devin banii nostri”, este un socialism-comunism dus la extrem.

Daca fiecare isi plateste consumatia, fiecare are banii lui separat iar la comun impartiti jumi-juma cheltuielile comune (chirie, intretinere, utilitati, etc), totul merge struna si nu vor mai exista discutii si conflicte pe tema banilor.

Copiii in relatia de cuplu transforma aceasta relatia in familie si de multe ori acest aspect stirbeste foarte mult din libertatea individuala.

Majoritatea cuplurilor esueaza dupa acest moment critic pentru ca, fie unul fie amandoi, nu erau pregatiti cu adevarat sa fie parinti si au facut acest pas instinctual si „ca sa fie in rand cu lumea”.

Insa nu toti divorteaza si multi isi traiesc anii de maturitate intr-un sictir total, cu o viata de familie ca o corvoada si de multe ori evadeaza in munca.

SCOALA – inca de la gradinita si pana la facultate suntem aruncati intr-un colectiv necunoscut unde nu ne putem alege colegii si profesorii.

Daca nu ne plac profesorii sau colegii, nu ne putem schimba atat de usor profesorul, clasa sau chiar scoala, suntem fortati la o interactiune umana cu oameni pe care nu-i agream si asta ne provoaca mult stres si frustari.

La fel si profesorii se trezesc pe cap cu o clasa de elevi problema dar sunt nevoiti sa le predea pentru ca nu au de ales, nu pot renunta la o clasa sau la anumiti elevi daca nu le convine obraznicia lor.

Nu e de mirare ca in scoala sunt atat de multe episoade de bullying, de tipete si certuri, de conflicte continue intre colegi, respectiv intre elevi si profesori, pentru ca nu s-a tinut cont de o compatibilitate a celor implicati in aceasta colectivitate ci a fost aleasa la intamplare.

Structura sistemului educativ este una foarte invechita si ar trebui schimbata serios iar in aceste schimbari sa se tina cont si de aceste aspecte, adica sa existe o mai mare flexibilitate in a alege cu cine sa mergi la scoala si cine sa iti predea.

O alta problema a sistemului educativ este ca nu se tine cont de ritmul circadian al copiilor, respectiv al adolescentilor. Acesta  difera de la individ la individ cat si pe grupe de varste. Programul matinal a fost si va fi un chin zilnic pentru multi elevi, mai ales in perioada adolescentei.

O mai mare flexibilitate a programului scolilor si liceelor este clar de luat in calcul daca se doreste sa nu fim privati de somn inca din copilarie si adolescenta. 

LOCUL DE MUNCA – si aici putem sa alegem intr-o buna masura pentru cine si cu cine sa lucram, insa pentru bani majoritatea oamenilor renunta la libertatea lor si se complac in locuri de munca care ii seaca de nervi si le distrug sanatatea mentala si chiar fizica. De ce? Simplu, pentru bani, din foamea de consumerism.

Cunoasteti anunturile de angajare in care se spune despre candidatul ideal ca „trebuie sa fie rezistent la stres”, deci e clar ca e vorba de un job foarte stresant, de ce ai alege un astfel de job cand stii din start ca o sa-ti distruga sanatatea?

Mult prea multi oameni se prostitueaza intelectual, adica fac lucruri care nu le plac si care nu sunt in acord cu valorile lor, doar pentru bani. Asta e tragedia societatii occidentale consumeriste: lumea nu merge la munca de placere ci pentru bani, pe care sa-i iroseasca apoi pe toate nimicurile.

Daca lumea ar trai minimalist si-ar permite sa aleaga mult mai selectiv locul de munca pentru ca nu vor mai fi sub presiunea ca au nevoie de foarte multi bani pentru toate tampeniile care exista pe piata.

Si-ar da seama ca pot trai bine-mersi cu doar o fractie din venitul considerat de succes si atunci pentru bani nu merita sa faca compromisuri imense la adresa sanatatii sau a integritatii comportamentale.

TRAFICUL RUTIER – o „minunatie” de haos si injuraturi, blocari inutile de intersectii si accidente, toate demonstreaza ca oamenii nu sunt deloc potriviti, cel putin emotional vorbind, sa fie soferi.

Astazi toata lumea devine sofer una-doua, insa soferi cu inclinatie profesionala sunt foarte putini.

Traficul rutier si stresul asociat acestuia demonstreaza faptul ca oamenii au nevoie de spatiu personal si nu suporta pentru mult timp sa interactioneze cu cineva cu care nu au chef.

Inevitabil vor intra in conflict pentru ca nu au incotro, cineva s-a suprapus pe un drum comun cu altcineva cu care nu are nimic in comun si fiecare se zbate competitiv sa ajunga primul, sa-l lase pe celalalt in urma si sa scape de el.

Intr-un viitor nu foarte indepartat nu vor mai exista soferi umani ci doar roboti. E mai bine ca noi oamenii sa ne ocupam de arta de exemplu, unde putem sa tipam si sa facem ca toate animale ca parte a unui scenariu de film.

Insa pana atunci, cea mai la indemana solutie pentru a evita stresul din trafic este sa renuntam la masina. Nu e cazul sa fim toti soferi, putem merge cu transportul in comun – si aici e interactiune umana fortata cand dai peste cineva nevrozat sau nespalat dar clar nivelul de stres este mult mai redus decat daca ai fi la volanul masinii.

In plus, in cazul transportului in comun daca ceva chiar nu iti convine la ceilalti pasageri cobori si iei urmatorul autobuz sau metrou, in schimb daca esti la volan in trafic esti blocat in masina si nu ai unde sa fugi de nebuni.

Si sa nu uitam de partea cu poluarea aerului, daca toti am renunta la autoturism si toti am merge cu transportul in comun s-ar reduce semnificativ poluarea aerului pe care il respiram zilnic si care ne afecteaza sanatatea. Mai exista bicicleta sau mersul pe jos pana la magazinul din capatul intersectiei.

In fond, masina e doar un moft asociat consumerismului si afisarii de statut social, in extrem de rare situatii este un rau necesar iar aceste situatii sunt mai mult valabile in orasele mici de provincie, nu in metropole unde sunt majoritatea masinilor.

THINK OUTSIDE THE BOX

TRAIESTE MINIMALIST – ALEGEREA ITI APARTINE!