SCOPUL VIEȚII

                       SCOPUL VIEȚII

                                       de GEORGE LEURZEANU

Scopul vieții este chiar însăși viața, existența

Tot ce este viu vrea să își manifeste prezența

Trăiește foarte intens și se schimbă permanent

Este nestatornică și evolueză  în mod elocvent

Are un trecut, vrea un viitor și trăiește în prezent

Viața întotdeauna caută o cale către nemurire

O face prin reproducere și simpla supraviețuire

Ce e mai important codifică în ADN și stochează

Încearcă iar și iar,  multiple căi experimentează

Viața este plină de energie și are formă materială

Este delimitată în spațiu și timp și este foarte reală

Poate face lucruri deosebite dar nu e paranormală

Este extraordinară și reprezintă o mare forță vitală

De la o bacterie, un gândăcel și până la noi, oamenii

Viața e un carusel al aventurii ce arde necontenit anii

Vine dintr-un trecut îndepărtat,  presărat cu mistere

Se îndreaptă în viitor către ale universului unghere

Unde suntem noi acum, pe acest traseu accidentat?

Suntem acolo unde „scopul vieții” noi l-am inventat

Ideilor de bine și rău forma antropromorfică le-am dat

Pe Dumnezeu si pe Diavol din templul găndirii i-am creat

Cu ideea de nemurire în imaginație noi ne-am jucat

În atrăgătoarea idee de viață după moarte am sperat

Tot ce ne-a ieșit în cale ne-am întrebat și am judecat

Noi suntem conștiința care „ce e viața?” ne-am întrebat

GANDESTE LIBER

ALEGEREA ITI APARTINE